De mica mi-a placut sa citesc povesti in care printesele (blonde si frumoase) duc o viata "happily ever after" cu printii(la fel de blonzi si de frumosi)...si asteptam sa cresc si sa imi gasesc si eu printul....dar,surpriza!printul meu murise cu 2500 de ani inainte sa ma nasc...probabil ca m-a asteptat prea mult si s-a saturat sa tot astepte...
In "zilele noastre" imi place sa ma uit la filme cu happy-ending...in care personajul principal (de obicei feminin si frumos...asta e regula!) isi gaseste un partener(la fel de frumos!...deja devine plictisitor sa vezi atata frumusete la un loc) si traiesc tot "happily ever after"...
In viata reala,mai toate prietenele mele (care oscileaza intre frumusete si uratenie,intre inteligenta si prostie,intre silueta perfecta si silueta totaaaal imperfecta) si-au gasit "printii"...si au grija sa ii fluture prin fata mea si,ca sa se simta victorioase pe deplin,ma mai si intreaba:"auzi!dar tu cand iti gasesti "printul"?...eu prefer sa le spun ca nu-mi trebuie un print,eu prefer sa fie o "broasca"(cu siguranta prefer personalitatea si calitatea de a fi VIU!!!),una care sa ma accepte asa cum sunt cu toate defectele mele,cu toate ciudateniile si plimbarile prin ploaie si cu toate jeleurile mele preferate...si care sa ma incurajeze nu doar sa rada de mine...
Dar nuuuuu!asa ceva nu mai exista...acum toti sunt printi...toti cauta frumusetea in persoana,toti se ghideaza doar dupa valorile fizice...pacat!
Asa ca le voi raspunde prietenelor ca :"imi voi gasi printul cand unul se va hotara sa renunte la "domnie" si se va face broasca pentru mine"...Pana atunci voi fi happily ever after cu mine...iar pentru ceilalti probabil ca voi fi dovada vie a faptului ca exista si finaluri nu tocmai fericite...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu