New year resolutions?!...chiar daca e devreme ...

Deoarece suntem deja la jumatatea lunii decembrie m-am gandit sa fac o lista de promisiuni pentru urmatorul an...chiar daca e un pic cam devreme...dar oricum daca aman o sa uit...Well,let's see:
1.sa ma las de fumat(incerc...din nou)
2.sa intru la UNATC(da da da!stiu povestea!...spera in continuare!)
3.sa nu mai stau si sa cant atunci cand am probleme,ci sa cant in timp ce incerc sa le rezolv(oh da!de parca as avea de gand!)
4.sa nu mai fiu asa de "lenesa"(am inceput sa cred pana si eu ca sunt mult prea "comoda")
5.sa o ascult pe mama(:-")
6.sa nu mai fiu atat de generoasa(si sa se profite !)
7.sa imi fac ordine in camera(de ce?!mie imi place haosul)
8.sa mai frecventez si eu cenaclul...(si implicit sa imi fac un program de somn)
9.sa nu mai stau atata la calculator(:-")
10.aaaaa...aaaaa...aaaa...in rest sunt perfecta?!:-S:D
11.bineeee...sa nu imi mai abandonez sperantele...
12.sa imi fac lucrarea de licenta la teatru...si la tobe?!...(deja imi e lene)
13.sa fiu la fel de fericita?!
14.sa fiu mai ingaduitoare cu acriturile(jur ca eu incerc...dar daca ma provoaca!?)
15.sa frecventez mai des party-urile(ceea ce contrazice punctul 5)

...si...cam atat?!...aaaaaa...si special!sa il conving pe x ca y a lui merita mai multa atentie?!...

=VA URMA=

Happy ending!...si daca nu e happy?!

De mica mi-a placut sa citesc povesti in care printesele (blonde si frumoase) duc o viata "happily ever after" cu printii(la fel de blonzi si de frumosi)...si asteptam sa cresc si sa imi gasesc si eu printul....dar,surpriza!printul meu murise cu 2500 de ani inainte sa ma nasc...probabil ca m-a asteptat prea mult si s-a saturat sa tot astepte...
In "zilele noastre" imi place sa ma uit la filme cu happy-ending...in care personajul principal (de obicei feminin si frumos...asta e regula!) isi gaseste un partener(la fel de frumos!...deja devine plictisitor sa vezi atata frumusete la un loc) si traiesc tot "happily ever after"...
In viata reala,mai toate prietenele mele (care oscileaza intre frumusete si uratenie,intre inteligenta si prostie,intre silueta perfecta si silueta totaaaal imperfecta) si-au gasit "printii"...si au grija sa ii fluture prin fata mea si,ca sa se simta victorioase pe deplin,ma mai si intreaba:"auzi!dar tu cand iti gasesti "printul"?...eu prefer sa le spun ca nu-mi trebuie un print,eu prefer sa fie o "broasca"(cu siguranta prefer personalitatea si calitatea de a fi VIU!!!),una care sa ma accepte asa cum sunt cu toate defectele mele,cu toate ciudateniile si plimbarile prin ploaie si cu toate jeleurile mele preferate...si care sa ma incurajeze nu doar sa rada de mine...
Dar nuuuuu!asa ceva nu mai exista...acum toti sunt printi...toti cauta frumusetea in persoana,toti se ghideaza doar dupa valorile fizice...pacat!
Asa ca le voi raspunde prietenelor ca :"imi voi gasi printul cand unul se va hotara sa renunte la "domnie" si se va face broasca pentru mine"...Pana atunci voi fi happily ever after cu mine...iar pentru ceilalti probabil ca voi fi dovada vie a faptului ca exista si finaluri nu tocmai fericite...

19 ani,cei mai buni prieteni,viata,rutina&co.

Peste exact 2 ore si 58 de minute implinesc 19 ani...regret!imi placea sa am 18 dar se pare ca trebuie sa renunt si la asta...era singurul lucru minunat de pana acum...aveam propria mea melodie...Chestia asta cu melodia nu-i corecta!Exista melodie pentru 17 ani (17 ani...infinit-vama),pentru 18 ani(18 ani-vama veche),pentru 20 de ani (20 de ani-voltaj/deci 20-Trupa veche) dar pentru 19 ani nu exista nicio melodie... Si cum spuneam urasc aniversarile pe care,pana anul trecut,le asteptam cu nerabdare...O sumedenie de persoane te suna(daca isi amintesc) sa iti spuna ca trebuie sa le faci cinste...nicidecum sa iti spuna la multi ani!...doar interesul pentru partea materiala mascat prin falsitate propozitiei la multi ani care in ziua de azi nu mai are nicio semnificatie...Tired!Un lucru e clar!FAC 19 DAR SA NU INDRAZNITI SA MA FACETI BATRANA!!!TOT LA 18 RAMAN!REFUZ SA CRESC ASA CA MA VOI BLOCA LA VARSTA DE 18 ANI!...de ce tocmai 18?!pentru ca 17 e nasol...suna ciudat,esti prea mic,vrei sa fi major,iar 19 suna prea...hmmm...invechit...sunt de 19 ani pe pamant?!aoleeeeeu!mai am putin si mor!am imbatranit!toti au alte asteptari de la mine!acum nu mai sunt aia,aceea,tisha...acum sunt supranumita domnisoara X...sickness! Best-Friend...despre el scriu la cerere...cel de saptamana aceasta se numeste David (supranumit deivid)...e...hmmmm...fostul coleg de banca din liceu?!...e de treaba,si in 4 ani am ajuns sa il apreciez si sa tin la el...dar are un defect...!..ca toti ceilalti!se viseaza la 18 ani...nu imi place sa il readuc la realitate si sa ii spun cati ani are...dar cateodata e necesar(?!)...sau nu!...Cand spun Deivid ma gandesc la tigari Dunhill negru,la pauze intre orele de la liceu,la capsuni,la x si 0,la desene superbe dar nevalorificate,la orele de mate in care ne certam care sa iasa primul la tabla,la andreea:D,la timiditate...la...la mine,la liceu,la colegi si la tot ce poate sa fie legat de perioada respectiva...pe Deivid nu l-am mai vazut de ceva timp,dar mi-a promis ca maine se va face prezent intr-o bodega unde fiecare cunostinta va veni sa-mi ureze la multi ani si sa bea pe bani proprii...deh!e criza:-@...mai sunt multe de scris despre david,dar le tin pentru alta postare... Viata?!E frumos termenul de viata si faptul ca traim ca sa intram la unatc,sa fumam,sa bem cateodata,sa comunicam ...si ...cam atat...dar cand vezi cat de repede trece viata te ingrozesti...ieri eram in uniforma in fata oglinzii!eram pe clasa intai si ma visam mare...de'abia asteptam sa fac 19 ani pentru ca imi placea cum suna...vroiam sa ma casatoresc la 19 ani...tampenii de copil mic!...Acum,la 19 ani fara 2 ore si 43 de minute ma visez mica...doar ca aici nu se prea potrivesc lucrurile...mi s-a implinit visul de pe clasa intai,dar cel de acum nu e implinibil...oare din cauza faptului ca am crescut si am descoperit ca mos craciun nu exista?!...maybe... rutina...nu vreau sa scriu despre rutina...va las pe voi sa completati...mai bine sa va cant melodia celor 19 ani?!"am doar 18 ani sunt nebun,iubesc si nu am bani!si sincer nu mi-e bine,asta e!timpul nu m-ajuta mai vreau sa stau putin la optispe!"...Have a nice week!

Singing in the...rain?!

Ganduri...reflectii...frig...e mai bine asa...in sfarsit m-am hotarat sa-mi iau o vacanta de cateva zile in care sa uit de probleme,de pregatirile pentru viitoarea admitere de la UNATC...
Si uite asa ma plimb,merg excesiv cu maxi-taxi-ul nostru vechi...si ascult muzica pusa de nenea Cornel(unul din soferi) care,se pare,ca si-a depasit afinitatea pentru manele si a trecut la un nou nivel,cel de a asculta muzica de la radio,insa nu de la orice radio,ci muzica de la un radio de calitate care difuzeaza melodii destul de bune...si cum ziceam...acum cateva zile m-am intors acasa(obosita ca de obicei de la prea multe stari solicitante care se cer la teatru).Imi iau telefonul,imi sun una din prietenele mele de plictiseala si vorbesc exagerat de mult cu ea...trecem prin tot felul de subiecte,de la banalele barfe despre oameni increzuti,pana la felul in care ne plictisim...Nea Cornel da drumul la radio si in timp ce privesc ploaia pe geam si imp ce vorbesc cu Y la telefon aud piesa "I wanna be forever young"...ma simt inspirata...se stie ca inspiratia mea dispare odata cu soarele si revine odata cu ploaia (si ma simt una din cele mai frumoase femei cand ploua...)...si ma hotarasc sa ma apuc sa scriu tot felul de aberatii pe care nu le citeste nimeni,probabil...
Nea Cornel schimba frecventa radioului si da de o alta melodie inspiranta...Final countdown...inima mea vrea sa cante,dar e mult prea multa lume in masina...insa Y,simtind ca eu vreau sa cant incepe sa-mi ingane melodia...nu ma mai abtin si incep intr-un final sa cant (cat mai incet posibil) cu toate privirile atintite asupra mea...

You can buy me with a coffee...I'm so cheap...

Astazi sunt EU...ma simt din nou ca vechea EU...azi sunt simpla,nu afisez masca fericirii false si nu ma pierd intre cuvinte fara rost...Azi doar respir...tac si ascult tacerea...si ma simt fericita...
Azi sunt ieftina,nu intr-un sens rau,azi poti sa-mi castigi simpatia cu un zambet,poti sa ma cumperi cu o cafea...Azi am renuntat la incercarea de a atinge perfectiunea absoluta si sunt ma perfectionez prin greseli...Sunt cea care atrage zambete binevoitoare prin imperfectiunea ei...Azi sunt EU si cu MINE...imi iau cafeaua(adica ceaiul) cu NIMIC,fermecatorul meu amic,si cu NICIODATA,cea mai buna prietena din lume...Ei sunt la fel de imperfecti ca si mine...si tocmai de asta nu sunt vizibili pentru alte persoane...
Ai iesit azi din casa?!...ti-ai uitat pentru o clipa toate gandurile,dezamagirile,dorintele neimplinibile?!...Te-ai uitat astazi la cer?!I-ai vazut culoarea?!...ai inhalat o doza excesiva de oxigen?!...ai avut pentru un moment gandul ca esti cea mai fericita persoana pentru ca traiesti?!Te-ai simtit perfect doar pentru ca esti TU?!...EU da....si ma simt excelent...ca provoc sa fiti VOI!...O saptamana fericita!
=HAPPINESS PROVIDER TISH/A=

Gloomy Sunday...

M-am trezit cu inima grea cat pamantul cu gandul ca am ratat stufstockul si concertul cu guano apes...doua concerte la care imi doream extrem de mult sa particip...
Am reusit sa ma uit pe geam si vazand ca ploua m-am simtit si mai rau...dar totusi,iau o tigara (mentolata),ies pe balcon,deschid geamul,imi aprind tigara si ma relaxez 8 minute...ascult povestea picaturilor de ploaie care lovesc pamantul si frunzele copacilor si adulmec mirosul ploii impletit cu cel al tigarii si incep sa ma bine-dispun...ma gandesc la faptul ca sunt atat de norocoasa ca sunt in casa pe o asemenea ploaie,ca am protectie din partea zidurilor care pana acum ma sufocau...Brusc incep sa recit descantec de ploaie de ana blandiana (una din poeziile pe care le-am invatat pentru admiterea la unatc) si imi dau seama ca am recitat-o perfect...daca as fi reusit si la unatc as fi intrat(oh da!)...
Termin tigara si scot capul pe geam...un aer atat de curat....un aer perfect pentru a trai...intru in casa,aprind calculatorul si ascult Gloomy Sunday (vestitul cantec de sinucidere) dar fiind fericita pentru simplul fapt ca traiesc mi se pare cel mai vesel cantec compus vreodata...
Ma uit pe geam si in comparatie cu nuanta ploii imi dau seama ca viziunea mea despre viata este in nuante violete...Acum,in timp ce scriu acest blog si ascult "Puro Amore" nu pot decat sa exclam:"I'm only happy when it rains!"...See ya!va doresc sa aveti parte numai de dimineti fericite!

Cum poti pica la U.N.A.T.C. sau O zi pe tocuri produce esecuri

Mdap...am trecut in sfarsit de marele <> din aceasta vara...adica de admiterea la UNATC...Let's see...In dimineata zilei de 24 august 2009,mai exact la ora 3:30a.m. o pornesc frumos spre gara cu rucsacul in spinare si cu fratele meu pe post de sustinator moral.Ajunsa in gara ma urc in minunata Sageata albastra care a pornit la drum spre bucuresti.In tren,in timp ce toata lumea sforaia si visa (inclusiv suportul meu moral) numai eu statea cu dosarul de repertoriu pe genunchi visand poeziile ce se cereau a fi repetate pentru ultima oara.La ora 9 se face strigarea:"grupa 1,sala 4 pentru examen admitere actorie" si imi aud numele...al treilea strigat...Ingalbenesc,imi schimb repede confortabilii mei adidasi cu o pereche de sandale cu toc si pornesc "toca-toca" pe coridoarele UNATC-ului...Dupa ce urc trei etaje,cu respiratia intrerupta ajung in fata salii 4.O doamna/domnisoara de vreo 29-30 de ani ne spune sa urmarim lista si sa intram pe rand in ordinea de pe lista...Trece o jumatate de ora,timp in care genunchii mei nu s-au oprit din tremurat,cand aud vocea respectivei dame:"candidata X e rugata sa se prezinte la sala nr 4 pentru sustinerea probei eliminatorii"...La auzul numelui ma ridic cu greu (deoarece picioarele mele erau intr-un stadiu dureros din cauza tocurilor),ma impiedic in pragul usii(ca de obicei),iau o gura mare de aer si intru in sala spunand un "Buna ziua" hotarat,aproape rastit...Comisia ma saluta,imi pune diverse intrebari(pentru a ma acomoda si a pierde din emotii)...La un moment dat un actor din comisie ma intreaba "dar tu ce ai?nu pari in apele tale!" la care eu raspund fara sa gandesc:"sunt putin stresata","stresata?!" spune respectivul domn...Pana la urma mi se spune ca pot incepe cu orice poezie vreau...Eu spun titlul,spun autorul si incep sa spun poezia simtind,pe moment,fiecare cuvant(acum imi dau seama ca de fapt am turuit poezia pentru a scapa cat mai repede cu putinta);mi se spune sa recit o fabula,o recit accentuand gresit numele personajului (fucking Samson!),greseala care presupun ca mi-a scazut inca putin din punctaj.Ajung la povestire...recit putin din ea,mi se spune sa o recit ca si cum ar fi fost visul meu,reusesc...ajung in sfarsit si la cantat,una dintre probele la care credeam ca imi va fi imposibil sa intonez un cantec...Deci,incep sa cant "Vulturul"...cant prima strofa,cant refrenul,a fost ok,citesc pe fata comisiei faptul ca sunt destul de multumiti de prestatia mea vocala...si ajung la ingrozitoarea proba a dansului(mentionez ca era proba la care imi era cel mai frica deoarece niciodata nu am stiut sa dansez).Comisia a pornit un casetofon,si am fost extrem de fericita cand din difuzoarele acestuia si-a facut aparitia minunatul "New-York,New-York" al lui Frank Sinatra.Timp de 5 secunde am crezut ca sunt cea mai norocoasa persoana din lume,dar comisia a avut grija sa imi ia si singurul meu strop de fericire prin urmatoarea propozitie:"Stai sa se termine melodia asta si danseaza pe urmatoarea"...Astept sa vad ce e urmatoarea melodie si cand incepe aceasta raman impietrita...o melodie "antica si de demult",romaneasca,fara niciun ritm care presupun ca se numea Superman...Incerc sa dansez pe ea un stil de genul "mistretul in calduri"(stilul meu propriu),dar comisia neplacandu-i stilul meu imi spune:"misca-te si tu!asculta ritmul de toba!il auzi?"(ce chestie?!dupa 1 an de cursuri de tobe sa ma intrebe daca il aud...dar ii iert,presupun ca n-au stiut!)...pana la urma negociem si mi se spune sa merg in ritmul melodiei,dar cum aceasta nu avea niciun ritm gresesc facandu-i pe cei din comisie sa spuna:"NU!"...mai urmeaza o serie de intrebari pe care nu le mai stiu,pentru ca,sincer,lacrimile se pregateau sa-mi disece obrajii...Pana la urma mi se spune ca s-a sfarsit proba si sa-mi astept legitimatia cu raspunsul...Da sau Nu!...am iesit plangand,toti colegii de suferinta incercand sa ma linisteasca,care cu tigari,care cu vorba buna,care cu emotiile lor....in sfarsit aflu si rezultatul!...Sunt PICATA...am inceput sa rad stiind de la inceputul probei ca voi pica ...asa ca am plecat,mi-am ridicat dosarul si mi-am continuat viata,cu durerea de picioare provocate de tocuri,durere suportata 4 zile dupa...AMIN!

Frica de maturizare...

Cresc...am crescut...voi creste...si mi-e frica sa cresc...anul trecut pe vremea asta asteptam sa inceapa scoala...anul asta pe aceeasi vreme ca anul trecut nu astept nimic...ABSOLUT NIMIC!!!...poate doar ma gandesc la admiterea care se apropie care imi va da un rost din octombrie sau care ma va face sa stau pana anul viitor...
Dar mi-e frica...mi-e frica sa intru la UNATC si sa ma mut in Bucuresti de una singura...mi-e frica sa ma prezint la admitere din cauza comisiei...la varsta mea ar trebui sa fie ceva banal sa vorbesc in fata unor oameni,sa recit niste poezii amarate si sa cant o melodie banala...ar trebui sa-mi fie usor sa ma descurc cu emotiile...dar nu eu!la mine maturizarea inseamna timiditate si copilaria curaj...vreau sa fiu din nou copil,sa-mi astept cu nerabdare noul an scolar,sa imi doresc sa se termine mai repede perioada respectiva...vreau sa fiu din nou EU!...EUL meu favorit...Poate ca ar trebui sa imi opresc maturizarea si sa ma cred COPIL!:-<

Ganduri...

Hey yaa!M-am hotarat sa renunt la ideea de a scrie pe blog despre cele 14 zile in care m-am hotarat sa renunt la fumat sau macar...sa raresc tigarile,din simplul motiv ca i-as putea descuraja pe cei care inca mai cred ca "daca ai vointa toul e posibil"...asa ca,vazandu-mi experimentul pe cale sa esueze m-am hotarat sa-mi "spal" vina cu niste lucruri mai interesante...cum ar fi...faptul ca ma plicisesc?!da!ma plictisesc teribil!...astept cu nerabdare admiterea (cu toate ca n-am invatat o iota)...o astept cu nerabdare si mi-e "lene" sa invat...mi-e lene sa citesc lecturile obligatorii...mi-e lene si sunt plictisita...Mi-am pierdut si UMBRA si URMA...mi i-am pierdut si pe NIMIC si pe NICIODATA...am pierdut cele doua parti ale mele...m-am pierdut pe MINE si am pierdut si ceea ce AS VREA SA FIU...uffffff!am avut grija sa ma deconectez total de la realitate!...ah daaaaaa!nu-mi vine sa cred!am uitat faimoasele cuvinte "I wanna RIOT!"....mda...am propria mea revolta...o revolta a mintii mele amortite de plictiseala!...see ya!

Changes

E vara...vacanta...lipsa de idei...Poate ca e timpul sa fac o schimbare radicala in viata mea...Hmmmmm...sa incepem cu admiterea la UNATC eventual si promovarea ei...si poate cu ceva poezii publicate.A,da!si sa nu uitam de marea problema:LASATUL DE FUMAT!!!
Asa ca,intr-un moment de nebunie completa am luat o decizie care stiu ca nu imi va face foarte bine psihic dar pentru fizic va fi foarte buna...Deci,am observat ca majoritatea lumii care zice ca se lasa de fumat sfarseste prin marirea numarului de pachete consumate intr-o zi...asa ca m-am hotarat sa incerc eu sa ma las de fumat...sau macar sa raresc numarul de tigari fumate pe zi...
Deci,m-am hotarat ca pe un termen de 2 saptamani/14 zile sa consum cat mai putine "bomboane cu nicotina" si sa economisesc astfel bani...
Acestea fiind spuse,let's do it!

ZIUA 1
M-am trezit cu o pofta teribila de o tigara dar cum nu pot fuma de fata cu familia(pentru ca am avut grija sa ascund acest defect) nu am cum sa fumez...Ajung la scoala,si A. imi da o tigara (care culmea e mentolata...my favourite)...Neputand sa o refuz si uitand pentru moment de promisiune facuta fumez 2....A.,ca o adevarata prietena si amintindu-si faptul ca am intretinut-o cu tigari in ultimul an de scoala se ofera sa imi dea 2 pentru a le avea acasa....O refuz,dar la insistentele ei le accept...ajunsa acasa imi gasesc alte activitati de facut numai pentru a uita de pofta imeeeeensa de nicotina...Dar tocmai cand uitasem un amic are grija sa ma invite p'afara "la o bomboana"...deja stiu ca va urma apocalipsa pentru plamanii mei...anyway,iesim...le fumam pe cele 2 de la A...dar cum cu "o singura floare nu se face primavara" asa si cu tigara "cu o singura tigara nu te poti simti bine" asa ca mergem si cumparam 2 tigari la bucata.Deja se facusera 4 tigari si jumatate pe zi...Ajung la o prietena I. ma serveste cu o tigara stiind ca sunt dependenta...O refuz dar stiindu-mi slabiciunea pentru nicotina reuseste sa ma faca sa o fumez...Ok...peopleeee!am supravietuit fumand doar 5 tigari si jumatate...si culmea am cheltuit doar 1 leu...am reusit sa economisesc 6,5 lei...Asta e un lucru bun tinand cont de faptul ca nu ma simt bine daca nu consum cel putin 60 de tigari pe zi si implicit in jur de 10 lei pe zi...Dar trebuie sa recunosc ca este doar inceputul...si nu este foarte rau.Pentru prima oara nu am mai mirosit ca o scrumiera ambulanta toata ziua...Yeyyyyyy!

Inutil?!...4 chapters

Inutil...incerc sa imi revin...cred ca stresul si-a pus amprenta asupra mea...ma simt obosita,terminata,incerc sa-mi gasesc puterea de a merge mai departe...puterea de a-mi colora din nou aura...din violet a ajuns sa fie transparenta...Probabil ca voi reusi... =Caderea.Declinul= Inca imi ingan "everything's gonna be fine"...si incerc sa cred fraza asta pe care mi-o repet la nesfarsit...A-nceput sa-mi fie dor...Imi e foarte dor de mine...de nimicul meu,de neputinta mea,de zambetele tot mai dese pe care le experimentam...Nu!Nu incerca sa iti spui ca sunt depresiva...nu sunt genul...e INUTIL sa fi depresiv in lumea asta...Sunt doar obosita...vreau sa dorm 6 luni si sa ma trezesc cu pofta de viata...Acum nu mai pot...nu mai pot sa mai invat,nu mai pot sa mai zambesc...nu mai pot sa respir...nu mai pot sa fumez... =Nu-mi aduce o floare ofilita sa mi-o arunci peste mormant= Nu-mi cumpara o floare ofilita...nu incerca sa imi faci un mormant peste care sa o arunci...Inca traiesc...incearca sa crezi asta...deschide ochii si observa-ma...inca nu am culoarea aceea transparenta...inca nu am devenit o fantoma...vrei sa ma crezi?!...ma poti auzi?!... =Fine again= Da!ma vad peste 2 luni...traiesc,sunt admisa la UNATC...si....Sunt ACOLO!...si esti ACOLO...pentru mine...sau poate ca nu...dar imi e indeajuns ca esti ACOLO...si cantam...cantam vama vache...I can finally scream:"I'M FINE AGAIN!!!"

A new chapter...

Here i am...trec prin "catastrofa"...de fapt,nu e chiar o catastrofa.E mai mult un fel de provocare...o provocare pentru mine...pentru a le dovedi celorlalti ca pot chiar daca nu imi dau silinta...incerc sa ma auto-depasesc.Incerc sa gresesc pentru a ma regasi.Poate ca intr-o zi imi voi da seama cine sunt si voi striga:"HEY!Dar eu sunt TU!si tu esti cea care am fost ieri!"...sau poate ca nu ma voi regasi si ii voi intreba pe cei din jur cine sunt,ce culoare are aura mea...Si ei se vor uita la mine si vor zambi fals gandindu-se ca probabil sunt nebuna...


Presiune.Aerul curge prin gatleju-mi uscat.Imi patrunde in plamanii plini de fum.Eh!nu conteaza.Nici caderea nu mai conteaza,nici inaltarea...Nu ma pot simti implinita daca nu experimentez si starea de declin.Dar....nu stiu....parca imi simt aripile...rad de mine daca incerc sa le misc.Worthless...restless...le voi misca oricum...si ele stiu asta si incep sa rada si mai tare...si incep sa ma enerveze...Dar voi putea zbura...poate ca in Vama Veche la care visez de cand m-am intors...sau poate oriunde altundeva unde nimeni nu ma cunoaste,unde n-am prieteni care ma adora si oameni care nu ma suporta...unde sunt doar eu si ceilalti.Unde NIMIC si NICIODATA nu ma vor urma...Urma!...urma pe nisip lasata de pasii ce ma poarta agonic pe strazile intortocheate si pline de tarana ale vietii...daaaaa!e URMA mea!o vad si ma vede...ma priveste...imi voi lua URMA si voi incepe sa zbor...in vama veche...perfect...aripile-mi sunt puse in miscare...DAAAAA!Zbor...OH NU!!!...zbor inca...dar ZBOR IN JOS!!!...urmeaza caderea...

summer monologue

Mai sunt 12 zile...si incepe catastrofa...nu am niciun chef sa invat,sa respir....vreau doar sa dorm,sa ma trezesc,sa fac 1 ora karaoke si sa adorm la loc....nu!nu sunt depresiva...sunt doar plictisita...asteptarea e prea grea...
Acum cant aceeasi melodie pe care am cantat-o si ieri...si pe care o voi canta si maine...deja nu mai ascult instrumentalul...o stiu pe dinafara...
Abia astept sa inceapa vacanta si pentru mine...deja visez la ea cu ochii deschisi...visez la toate aromele ei,la culorile ei de acuarela intinate cu apa din vama...deja ma vad acolo...doar eu,marea,cerul,...si nisipul.....oooooffffff!de'abia astept sa vina septembrie...sa pot sa respir,sa scap de toate proiectele...poate sa fiu si admisa la unatc...ar fi prea frumos...dar continui sa visez,....macar atata lucru pot sa fac.nu ma condamna nimeni pentru ca visez...ma duc acum...ma duc sa ma oblig sa invat cate ceva...!

NIMIC?!...NICIODATA?!...

Nu!Azi nu voi vorbi despre fumat,nici despre scoala,nici despre familie,prieteni sau altceva...azi voi vorbi doar depre NIMIC...Mie imi place NIMICUL.NIMICUL nu are sens fara NICIODATA...NIMICUL si NICIODATA sunt un tot.Viata este compusa din cei doi...din frumosul NIMIC si minunata NICIODATA.Sunt zilele(sau diminetile...dupa preferinta fiecaruia) acelea in care ne trezim si ne spunem "azi nu am chef de NIMIC"...asta e o minciuna,pentru ca stim prea bine ca NIMIC este cel mai bun!cu totii avem chef de el.
Mai este si NICIODATA...Pe ea o neindreptatim.Dam vina pe ea de fiecare data cand ne este prea lene sa ne mobilizam si sa obtinem ceva ce ne dorim...in acel moment spunem "nu voi reusi NICIODATA!"...NICIODATA este prietena mea cea mai buna.Apelez cu incredere la ea cand imi propun sa nu fac ceva care oricum stiu ca se va intampla :"NICIODATA nu ma voi apuca de fumat!"...mda...frumos din partea mea...Dar lasa!NICIODATA nu se supara pe mine...ma adora asa cum sunt,cu toate defectele,ticurile nervoase,si injuriile pe care i le aduc....O ADOR!
Oricum...NIMIC si NICIODATA sunt cei mai buni prieteni.Unul nu are sens fara celelalt...deci,nu uita!"nu spune NICIODATA ca nu poti face NIMIC!"...see ya!

Happiness!

Astazi sunt fericit!Astazi nu se intampla iarasi nimic....Frumooos!Ca de obicei si azi am stat si am vegetat in starea mea naturala...cu prea multe vise uitate,cu prea multe dorinte neimplinibile...Macar sunt cu o persoana la care tin extrem de mult!...Da!sunt cu ea!Sunt cu sora mea de suflet si desi ma simt extrem de ciudat si de teribilista,ea ma inveseleste!Chiar si in momentul acesta rade...Radem ca istericele...macar pot sa uit de tot ceea ce-mi doresc,de tot ceea ce s-a intamplat si as fi vrut sa continue...Ea e drogul meu!Esti rosul ce-mi da zambetul!....Te iubesc!:X

to hate or not to hate...

Te enerveaza,nu-i asa?te enerveaza ei...acei "oameni" care te critica si tipa la tine non-stop...te enerveaza oamenii care te analizeaza din rautate sau din curiozitate...te enerveaza viata si tot ceea ce-nseamna "a fi sociabil"....pe mine ma enerveaza!ma enerveaza la culme mama si melodia pe care o ascult acum...am enerveaza o persoana pe care nu o cunosc si totusi se crede in masura sa ma eticheteze :"nu umbla cu aia ca e poser-ita"...acum am o singura curiozitate...si i-as adresa intrebarea exact cu aceste cuvinte:"De unde mama dracu` stii tu cum sunt eu,din moment ce nici nu ma cunosti?"...doamne!sunt satula de oameni de genul ei...mi se par increzuti,prea critici cu cei din jur...eu una cred ca acesti oameni se ascund in spatele imaginii de infumurati,critici,etc...se ascund...isi ascund fata lor de persoane timide,inadaptate ale societatii in care traiesc...isi ascund propriile sentimente ca sa le fie pe plac celor cativa "prieteni" pe care-i au...se apuca de fumat,de baut,de ascultat un anumit fel de muzica doar pentru a fi si ei "k-lumea"...se apuca de vorbit urat intre ei si nu mai asculta sfaturile celor care le vor bine doar pentru a fi si ei "rebeli ca si-asa e la moda".Jesus!...so sick of them!

Dead ends?!...

Fumez din nou...si imi scurtez viata cu fiecare tigara fumata...imi rapesc intentionat cate opt minute din viata care mi-a mai ramas...si ma intreb chiar merita?!...chiar merita sa dau 7 lei pe un pachet de "fericire" care nu dureaza mai mult de 2-3 ore?!...chiar merita sa imi scurtez viata care mi-a mai ramas?!...chiar merita sa imi fumez dorintele,sentimentele,furiile,tristetea,esecurile?!...merita oare sa imi ucid neuronii obositi?!....poate ca merita!...sau poate ca nu...dar oricum imi voi da seama mai tarziu de asta...imi voi da seama cand va fi prea tarziu...cand plamanii mei vor fi plini de cancer...imi voi da seama cand viata mea va fi mult prea mult scurtata...imi voi da seama cand voi dori sa traiesc in continuare dar timpul nu va mai avea rabdare cu mine....da!imi voi da seama cu toate ca poate va fi mult prea tarziu...
Va fi o zi apocaliptica in care voi afla inevitabilul...si totul se va intuneca...si toti cei din jurul meu vor tremura pentru orice tigara consumata...doar eu voi accepta sfarsitul partidei de sah pe care am dus-o cu fumatul...si chiar daca stiu ca imi va da sah,imi voi aprinde o noua tigara si voi continua partida,...
Si poate ca moartea va veni...si multa lume o va vedea ca un sfarsit...dar eu nu...Dead Ends?i don't think so!...

last breath is taken by you...

Ea:Vreau sa plec!De ce nu ma lasi sa scap?
De ce ma tii inlantuita de un gand ce-i slab?
El:Si ce vei face?Vei fii din nou acolo...
In camera uitata...nu vei vedea ca ploua...
Ea:Da!va ploua mereu...cu amintiri ce dor!
Imi vor ucide sufletul...ma vei vedea cum mor!
El:De ce sa mori?!Nu te voi parasi!
Nu-ti voi lasa culoarea sa piara-n lumea gri!...
Nu-ti voi lua suflarea c-un zambet aburit,
Cand n-ai sa ma mai vezi vei stii ca am murit...
Voi plange acum foc...si voi fi parasit...
Ea:Tu nu-ntelegi nimic!...tu ai murit deja!
Si de aceea plang si am inima grea...
El:Nu am murit!Tu m-ai salvat de ironia sortii!
Si am invins divinitatea...am sters pragul mortii!
Ea:Dar tu nu imi esti inger...esti doar un demon gri,
Nu imi alini durerea...stiu ca nu voi mai fi!
El:Cum poti sa spui ca-s rau?!...as face orice pentru tine
As uita de lume...as renunta la tot...as renunta la mine!
Ea:Dar nu vreau sa renunti la tine,vreau doar ca tu sa fii,
Acelasi om pe care l-am iubit...cu-ai tai ochi sidefii...
El:Dar am uitat ce-am fost...acum nu mai zambesc
Aripile-mi sunt grele...simt ca ma prabusesc!...
Ea:Dar nu esti tu cel care sufera!Nici nu vei fi vreodata,
Vei alerga de-a pururi in lumea asta moarta...

Cuvinte pentru o persoana lipsa...

El:Mai esti aici?Ma mai auzi?Imi mai vezi umbra ratacita printre fiintele umane?Da!E greu sa ma observi cand nici macar nu iti mai amintesti de mine...dar incearca sa faci un efort...poate ca iti vei reaminti de mine....iti vei reaminti de gustul cireselor amare,vei rataci printre ispite cu parfum de trandafiri...iti vei regasi visele in culorile curcubeului...

Ea:Esti inexistent,stiu asta\1...esti doar in mintea mea...dar ea refuza sa mi te arate...ai disparut deja...ai fost o marioneta pe care am dirijat-o cum am vrut,dar ti-am rupt sforile....te-am aruncat in focul sentimentelor muribunde...

EL:Ti-am oferit totul...am vrut sa-ti fie bine...mi-am dorit ca in viata ta sa aduc numai soare..dar acum vad ca vrei numai lacrimi si minciuni...vrei sa dispar...vrei sa ma ucizi cu miile de cuvinte crude pe care le rostesti.Ma lasi sa imi pierd fiinta pe asfaltul ud de lacrimile zeilor...lasi ingerii tacuti sa planga pentru durerea mea...

EA:Ma faci sa ma sufoc!Fiecare respiratie a ta ce inainte ma facea sa zambesc acum ma ucide...Erai un vis ce s-a transformat in cel mai aprig cosmar...eu te-am uitat deja...nu te mai simt aici...nu-mi pare rau de asta!...O tigara mi-a alungat durerea de a te ucide...

EL:Da!Am tinut la tine cu tot sufletul meu\1Am incercat sa nu devin dependent de tine...am incercat sa nu te mai iubesc...dar era un lucru inevitabil...zambetul tau m-a atras din prima clipa in care te-am vazut...

EA:Te-am adorat la inceput...ma faceai sa ma simt deasupra tuturor...dar acum nu mai existi ,...vreau sa disparii in ceata uitarii...

El:Stiu ca vrei sa dispar...voi pleca departe...departe de aici,departe de tine,departe de tot...Nu-ti voi mai intuneca stralucirea...ADIO!

EA:Pleaca!ADIO clovn de hartie pictata....ai un zambet sters...ADIO!

How can the darkness feel so wrong?!...

"How can the darkness feel so wrong?"...ti-ai pus vreodata aceasta intrebare?...eu da!si am ajuns la concluzia ca eu ma simt chiar bine in partea negativa a vietii...chiar imi place sa fiu cum sunt,cu toate ca multa lume imi spune ca sunt ciudata si mult prea rea.da,intr-adevar am si momente in care plutesc printre norisori roz-bombon si percep "intunericul" ca fiind ceva malefic,extrem de rau.Dar astfel de momente sunt extrem de rare.Ma simt bine cand sunt trista,cand sunt nervoasa,cand urasc,cand ma razbun,cand fumez,cand urasc tot ceea ce insemna bine si lumina...ma simt bine cand nu cred in nimic,nici macar in propria mea persoana...

Tigara e mult mai buna decat tine!

Da!Iar fumez!stiu ca nu suporti lucrul asta...dar macar tigara nu ma face sa cad din al 10-lea cer(cerul meu propriu) in centrul pamantului....tigara nu ma face sa plang,tigara nu ma face sa regret faptul ca m-am nascut...ea doar ma ajuta sa ma exteriorizez,sa scap de emotii,sa redevin cine eram odata.Da,intr-adevar!tigara imi ofera si un cancer "gratuit"....dar asta e bonusul...
Cand m-am apucat de fumat nu credeam ca o sa devin dependenta de ea,ca-mi va devenii cea mai buna prietena,ca ea nu ma va trada niciodata...chiar nu credeam chestia asta!am vrut doar sa te fac sa vezi ca am si eu partile mele imperfecte....ca am si eu un punct slab...si am inceput sa fumez din cauza ta!...dar acum nu regret faptul ca te-am cunoscut,pentru ca necunoscandu-te pe tine nu m-as fi apucat niciodata de fumat...corpul meu ar fi ramas la fel dde sanatos...iar creierul meu ar fi cedat demult din cauza emotiilor provocate de tine si a stresului pe care tot de la tine il am...asa ca iti multumesc!iti multumesc ca existi pentru ca datorita TIE mi-am cunoscut FERICIREA!...iti multumesc!