Mai stiti cand mi-am patat mainile cu gandurile voastre?
Cu ganduri de ura si rautati nespuse,
Cu vorbe amare si suflete rupte
ce mintea mi-au intunecat?
Mai stiti cand mi-am rupt o parte din viata si am impartit-o
pentru a avea ceva ramas cand eu nu voi mai fi?
Si pietre-atunci au plans si apele-au secat impietrind...
Mai stiti cand mi-am patat mainile cu sufletele voastre?
Cu pete negre ce inca nu s-au dus...
cu vise,cu regrete,cu lacrimi,cu tristeti,pe drum
cu moarte,cu mistere,cu ingeri si cu fum...
Mai stiti cand m-am uitat pe mine pentru voi?!...
*(daca tot mi s-a spus sa renunt la mine pentru a fi ce vor ei!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu