And only you can give the breath of life...

Azi am reascultat doua melodii care mi-au marcat viata in ultimele 6 luni...si intr-una era o strofa "Now you see me/Now you don't/Now you need me,/Now you don't"...iar in cealalta era un fel de raspuns"of course i see you/i do"...chestia asta chiar m-a marcat si mi-a reamintit ceva ce se intampla aproape intotdeauna...adica incepe sa-ti placa extrem de mult de o persoana si ajungi sa tii la ea chiar daca nu o cunosti...tii la el/ea pentru simplul fapt ca e importanta/a pentru tine...si cu fiecare moment ce trece incepi sa crezi ca te ignora total si ca nu va fi nimic in cele din urma...si ajungi sa te resemnezi si sa speri ca intr-o zi vei putea lasa totul in urma si te vei simti implinit/a si fara acea persoana...si de cele mai multe ori dupa ce atractia incepe sa se diminueze,sau,si mai rau,sa dispara realizezi ca,de fapt,persoana respectiva te adora la fel de mult pe cat il/o adori tu...si de cele mai multe ori toate sentimentele astea raman in urma...in umbra si in ceatza vietii si pana la urma se risipesc...si totul moare intr-o fractiune de secunda...si pana la urma tot ceea ce poti face e sa visezi la clipele ce nu au existat si nu vor exista niciodata...visezi la ceva fantomatic...la ceea ce ar fi putut fi...si tot ceea ce mai poti spune e o afirmatie dureroasa ce-ti sta pe buze "only you can give the breath of life"...