joi, 26 martie 2009

Dead ends?!...


Fumez din nou...si imi scurtez viata cu fiecare tigara fumata...imi rapesc intentionat cate opt minute din viata care mi-a mai ramas...si ma intreb chiar merita?!...chiar merita sa dau 7 lei pe un pachet de "fericire" care nu dureaza mai mult de 2-3 ore?!...chiar merita sa imi scurtez viata care mi-a mai ramas?!...chiar merita sa imi fumez dorintele,sentimentele,furiile,tristetea,esecurile?!...merita oare sa imi ucid neuronii obositi?!....poate ca merita!...sau poate ca nu...dar oricum imi voi da seama mai tarziu de asta...imi voi da seama cand va fi prea tarziu...cand plamanii mei vor fi plini de cancer...imi voi da seama cand viata mea va fi mult prea mult scurtata...imi voi da seama cand voi dori sa traiesc in continuare dar timpul nu va mai avea rabdare cu mine....da!imi voi da seama cu toate ca poate va fi mult prea tarziu...
Va fi o zi apocaliptica in care voi afla inevitabilul...si totul se va intuneca...si toti cei din jurul meu vor tremura pentru orice tigara consumata...doar eu voi accepta sfarsitul partidei de sah pe care am dus-o cu fumatul...si chiar daca stiu ca imi va da sah,imi voi aprinde o noua tigara si voi continua partida,...
Si poate ca moartea va veni...si multa lume o va vedea ca un sfarsit...dar eu nu...Dead Ends?i don't think so!...

miercuri, 11 martie 2009

last breath is taken by you...


Ea:Vreau sa plec!De ce nu ma lasi sa scap?
De ce ma tii inlantuita de un gand ce-i slab?
El:Si ce vei face?Vei fii din nou acolo...
In camera uitata...nu vei vedea ca ploua...
Ea:Da!va ploua mereu...cu amintiri ce dor!
Imi vor ucide sufletul...ma vei vedea cum mor!
El:De ce sa mori?!Nu te voi parasi!
Nu-ti voi lasa culoarea sa piara-n lumea gri!...
Nu-ti voi lua suflarea c-un zambet aburit,
Cand n-ai sa ma mai vezi vei stii ca am murit...
Voi plange acum foc...si voi fi parasit...
Ea:Tu nu-ntelegi nimic!...tu ai murit deja!
Si de aceea plang si am inima grea...
El:Nu am murit!Tu m-ai salvat de ironia sortii!
Si am invins divinitatea...am sters pragul mortii!
Ea:Dar tu nu imi esti inger...esti doar un demon gri,
Nu imi alini durerea...stiu ca nu voi mai fi!
El:Cum poti sa spui ca-s rau?!...as face orice pentru tine
As uita de lume...as renunta la tot...as renunta la mine!
Ea:Dar nu vreau sa renunti la tine,vreau doar ca tu sa fii,
Acelasi om pe care l-am iubit...cu-ai tai ochi sidefii...
El:Dar am uitat ce-am fost...acum nu mai zambesc
Aripile-mi sunt grele...simt ca ma prabusesc!...
Ea:Dar nu esti tu cel care sufera!Nici nu vei fi vreodata,
Vei alerga de-a pururi in lumea asta moarta...

luni, 9 martie 2009

Cuvinte pentru o persoana lipsa...

El:Mai esti aici?Ma mai auzi?Imi mai vezi umbra ratacita printre fiintele umane?Da!E greu sa ma observi cand nici macar nu iti mai amintesti de mine...dar incearca sa faci un efort...poate ca iti vei reaminti de mine....iti vei reaminti de gustul cireselor amare,vei rataci printre ispite cu parfum de trandafiri...iti vei regasi visele in culorile curcubeului...

Ea:Esti inexistent,stiu asta\1...esti doar in mintea mea...dar ea refuza sa mi te arate...ai disparut deja...ai fost o marioneta pe care am dirijat-o cum am vrut,dar ti-am rupt sforile....te-am aruncat in focul sentimentelor muribunde...

EL:Ti-am oferit totul...am vrut sa-ti fie bine...mi-am dorit ca in viata ta sa aduc numai soare..dar acum vad ca vrei numai lacrimi si minciuni...vrei sa dispar...vrei sa ma ucizi cu miile de cuvinte crude pe care le rostesti.Ma lasi sa imi pierd fiinta pe asfaltul ud de lacrimile zeilor...lasi ingerii tacuti sa planga pentru durerea mea...

EA:Ma faci sa ma sufoc!Fiecare respiratie a ta ce inainte ma facea sa zambesc acum ma ucide...Erai un vis ce s-a transformat in cel mai aprig cosmar...eu te-am uitat deja...nu te mai simt aici...nu-mi pare rau de asta!...O tigara mi-a alungat durerea de a te ucide...

EL:Da!Am tinut la tine cu tot sufletul meu\1Am incercat sa nu devin dependent de tine...am incercat sa nu te mai iubesc...dar era un lucru inevitabil...zambetul tau m-a atras din prima clipa in care te-am vazut...

EA:Te-am adorat la inceput...ma faceai sa ma simt deasupra tuturor...dar acum nu mai existi ,...vreau sa disparii in ceata uitarii...

El:Stiu ca vrei sa dispar...voi pleca departe...departe de aici,departe de tine,departe de tot...Nu-ti voi mai intuneca stralucirea...ADIO!

EA:Pleaca!ADIO clovn de hartie pictata....ai un zambet sters...ADIO!

duminică, 25 ianuarie 2009

How can the darkness feel so wrong?!...


"How can the darkness feel so wrong?"...ti-ai pus vreodata aceasta intrebare?...eu da!si am ajuns la concluzia ca eu ma simt chiar bine in partea negativa a vietii...chiar imi place sa fiu cum sunt,cu toate ca multa lume imi spune ca sunt ciudata si mult prea rea.da,intr-adevar am si momente in care plutesc printre norisori roz-bombon si percep "intunericul" ca fiind ceva malefic,extrem de rau.Dar astfel de momente sunt extrem de rare.Ma simt bine cand sunt trista,cand sunt nervoasa,cand urasc,cand ma razbun,cand fumez,cand urasc tot ceea ce insemna bine si lumina...ma simt bine cand nu cred in nimic,nici macar in propria mea persoana...

vineri, 23 ianuarie 2009

Tigara e mult mai buna decat tine!


Da!Iar fumez!stiu ca nu suporti lucrul asta...dar macar tigara nu ma face sa cad din al 10-lea cer(cerul meu propriu) in centrul pamantului....tigara nu ma face sa plang,tigara nu ma face sa regret faptul ca m-am nascut...ea doar ma ajuta sa ma exteriorizez,sa scap de emotii,sa redevin cine eram odata.Da,intr-adevar!tigara imi ofera si un cancer "gratuit"....dar asta e bonusul...
Cand m-am apucat de fumat nu credeam ca o sa devin dependenta de ea,ca-mi va devenii cea mai buna prietena,ca ea nu ma va trada niciodata...chiar nu credeam chestia asta!am vrut doar sa te fac sa vezi ca am si eu partile mele imperfecte....ca am si eu un punct slab...si am inceput sa fumez din cauza ta!...dar acum nu regret faptul ca te-am cunoscut,pentru ca necunoscandu-te pe tine nu m-as fi apucat niciodata de fumat...corpul meu ar fi ramas la fel dde sanatos...iar creierul meu ar fi cedat demult din cauza emotiilor provocate de tine si a stresului pe care tot de la tine il am...asa ca iti multumesc!iti multumesc ca existi pentru ca datorita TIE mi-am cunoscut FERICIREA!...iti multumesc!

marți, 30 decembrie 2008

Lista de promisiuni pt 2009?!....yeah,sure!


Azi am vazut ca suntem pe 30 decembrie si am simtit ca trebuie sa-mi fac si eu o lista cu dorinte neimplinibile pentru anul care vine...Well,let's see!:
-sa invat tot ce trebuie pentru bac...mai ales 4 ani de matematica de invatat in 6 luni...(foarte greu realizabil)
-sa intru la unatc...fara taxa(extrem de greu)
-sa nu mai cheltuiesc banii pe tot felul de prostii;(hmmm...incercarea moarte n-are)
-sa ma las de fumat(:-SS"ieeeeeeu?!" imposibil)
-sa fiu mai ingaduitoare cu acriturile(imposibil din nou)
-sa ma inteleg cu familia(asta e ceva IMPOSIBIIIIIIIL!)
-sa-mi fac si eu curat in camera si sa mentin(de ce?mie imi place dezordinea!)
-sa mentin contactul cu gasca droghy(asta da!e realizabil);
-sa nu mai chiulesc si sa o fac pe diriga sa nu se mai ia de mine(uffff....chiar trebuie?!)
-sa nu mai chiulesc de la meditatie si sa nu mai cheltuiesc toti banii de meditatie intr-un bar;
-sa ne reuseasca proiectu` nostru de trupa....cica narcotic mood(p'asta vreau sa o vad)
-sa nu mai fac revelionul in acelasi loc....ca si in ultimii 12 ani....si sa ies cu prietenii pe strazi de revelionul urmator;
-sa reusesc sa-mi public carte de poezii(asta nu stiu de ce mi-o mai doresc)
-sa reusesc sa ma angajez(-0,000000000(infinit) sanse de implinire)
-sa scap de lenea acuta ce m-a acaparat in ultimii 4 ani.:-SS(:|
-sa reusesc sa ma inteleg la fel de bine cu cei doi super amici,laur si bogdan;)(asta e realizabil....fffff usor);
....cred ca atat....momentan:))...
Happy new year!

sâmbătă, 27 decembrie 2008

credeam....


Suna ciudat,nu-i asa?!....suna ciudat cuvantul "credeam".Poate ca te intrebi de ce nu mai "cred"...Nu mai cred pentru ca stiu ca ma amagesc de una singura si pe urma va fi mult mai rau.Nu mai cred pentru ca niste persoane "binevoitoare" incearca sa ma "ajute" aducandu-mi aminte de toate esecurile mele.Nu mai cred pentru ca nu am de ce ma mai "cred" si ce sa mai "cred".Chiar am inceput sa cred ca replicile mele sunt memorate,ca sunt programata,intr-un fel sau altul,sa spun ceea ce spun,sa simt ceea ce simt,sa fiu ceea ce sunt.Si chestia asta doare...ma doare faptul ca nu mai cred,ma doare faptul ca nu stiu daca replicile mele sunt doar ale mele sau imi sunt impuse.Ma doare faptul ca exist,dar nu as vrea sa fac nimic pentru a-mi uita existenta,pentru a-i face pe cei din jur sa uite ca exist...Si acum cand stau si ma gandesc la rautatea celor din jur reusesc sa gasesc si raspunsul intrebarii "De ce nu mai cred?"...."pentru ca nu ma lasi"...