Si uite asa mi s-a facut un dor de anul 2009...si primele 9 luni din 2010 cand inca aveam 19 ani...Pe vremea aia aveam timp de toate lucrurile simple si idioate care imi placeau...Imi placea sa citesc ore in sir...incepeam carte dupa carte pana gaseam una care ma captiva si doua zile nu ma opream din citit decat pentru a dormi.Imi placea sa fac repetitii la teatru,cu toate ca spuneam aceeasi poezie de zeci de ori pana imi iesea bine si dupa 2 sau 3 ore de pregatire ieseam de acolo intr-o stare jalnica,uitand care erau sentimentele mele adevarate in ziua respectiva...Imi placea sa fac karaoke ore in sir,de rasuna toata scara...si nu ma opream decat cand ma durea in gat...Imi placea sa ascult muzica mea favorita si formatiile mele favorite,pe care nu numai ca le-am ratacit...dar le-am uitat cu desavarsire.Imi placea sa vorbesc ore in sir cu prietenii la telefon...nu ca acum nu as mai practica acest "sport" dar nu mai atata timp ca inainte.imi placea sa fac naveta c-lung-pitesti...si eram foarte fericita...si acum imi place sa fac naveta pe ruta respectiva si sunt fericita...dar anul asta sunt mai obosita si nu mai am atata energie.Imi placea sa stau ore in sir fara sa fac absolut nimic...acum nu mai am timp.Si sa nu uit de vama...Doaaaamne,cat imi placea sa merg in vama veche si sa nu fac absolut nimic pentru ca nu aveam chef...Imi placea sa adorm pe plaja cu picioarele in apa...era PERFECT...eram timpul meu in care eram fericita pentru simplul fapt ca respir...Azi de'abia mai am timp sa mai traiesc si de'abia reusesc sa tin ritmul cu lumea din jur...Si inainte nu ma suparam cand ma impiedicam...devenise chiar un fel de marca personala..."A,uite-o pe Ti!pun pariu ca in urmatoarele 5 secunde se va impiedica si va imbraca asfaltul...avem 5 secunde sa ajungem la ea ca sa nu faca un alt slide cu asfaltul."...Eram chiar renumita pentru celebrele mele cazaturi si pentru faptul ca eram o impiedicata incurabila...Si azi sunt asa...dar azi ma rusinez...lumea ma critica...Prietenii cei mai buni(cel putin o parte din ei...chiar cei care faceau parte din viata mea cel mai mult) sunt la bucuresti.Nimeni nu ma mai ajuta sa ma ridic...
Si tin minte cand vroiam sa cresc pentru a ma "distra"...well,cu toate ca lumea ma avertiza ca atunci cand esti mare ai o serie noua de indatoriri si timpul liber se scurteaza vazand cu ochii,eu tot vroiam sa cresc ..."dorinta de copil prost!".Mda...acum ii cred...
Ei bine...tot raul spre bine.Am mai multa libertate...dar nu am timp sa o mai folosesc...Distractiile nu ma mai tenteaza...scoala scoala scoala scoala scoala,examene,examene,examene,doua limbi straine care se cer a fi invatate(si eu,care nu vreau sa trec ca "gasca prin apa" prin facultate,m-am decis sa le invat...)...mai multe examene,teme teme teme teme...si MUZICA...macar imi place ceva de aici...O jumatate de saptamana placuta...Happiness Provider Tish/a
PS:acultati si melodia cand cititi...produce stare de relaxare!:D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu